Pesteri
Peştera Ponicova
Peştera Ponicova este situată în zona lacului de acumulare "Porţile de Fier I", pe calea îngustă a Cazanelor Mari, 1 km de la Dubova. Aceasta este cea mai mare peşteră din zona Defileului Dunării. Are multe galerii, printre care galeria Liliecilor. Peştera trece prin platoul "Ciucarul Mare" (318 m înălţime), un punct de atracţie pentru turiştii care doresc să aibă o privelişte spectaculoasă peste Dunăre. Peştera poate fi vizitată individual sau în grupuri organizate.
Pestera Veterani – odinioara sanctuar al lui Zamolxis
Dupa confluenta cu paraul Plavisevita, Dunarea intra in cel de-al treilea sector de ingustare, Cazanele Mari, flancat de abrupturile calcaroase ale Ciucarului Mare (316 m) si ale vecinului sau sarbesc, Veliki Strbac (768 m). Peretii Cazanelor Mari au inaltimi de peste 200 m, iar latimea medie a albiei este de 150 m. in peretii Ciucarului Mare se deschid mai multe guri de pestera, dintre care doua sunt mai importante, Gura Ponicovei si Veterani. Pestera Gura Ponicovei prezinta mai multe niveluri de galerii, cele inferioare fiind active. Dintre galeriile fosile, cea mai spectaculoasa este Galeria Concretionara, precum si Sala Coloanelor. Aici, apa si timpul au creat stalactite si stalagmite de forme si marimi diferite, domuri si coloane, podeaua de calcita alba, gururi, perle de caverna, draperii etc. Tot in aceasta pestera au fost gasite oase de urs si de hiena de pestera, precum si de cultura halstattiana.
Pestera Veterani este cunoscuta din timpuri stravechi, fiind consacrata de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis. In acest areal al Cazanelor Mari se dezvolta o flora diversificata, cu elemente central si est-europene, dar si elemente submediteraneene, endemisme si relicte iubitoare de caldura si uscaciune, dintre cele care au supravietuit epocii glaciare. Se remarca o serie de arbusti, precum liliacul, carpinita, artarul banatean, mojdreanul, scumpia, dar si numeroase alte varietati de stanjenei, campanule, lalele si ferigi, ce si-au gasit adapost in stancariile neospitaliere ale defileului.
Dincolo de Cazanele Mari, apele fluviului patrund in micul bazinet Dubova, ce are forma unui golf cu aspect semicircular. In aval de Dubova, Dunarea patrunde in Cazanele Mici, formate din Ciucaru Mic (313 m), pe stanga, si Mali Strbac (626 m), pe dreapta, masive calcaroase de varsta mezozoica. In acest sector, cu o lungime de circa 3,6 km, albia atinge cea mai mica latime din defileu, 150 m. Peretii verticali ai Ciucarului Mic au un aspect ruiniform, pe politele calcaroase facandu-si loc tufarisuri de liliac salbatic, carpinita si scumpie. In aval, peretele de calcar al Ciucarului Mic este spintecat de paraul Mraconia, un mic golf al lacului patrunzand pe Valea Mraconiei spre amonte.
Pesterile de pe Clisura
De-a lungul soselei dinspre Timisoara, ce serpuieste pe langa malul Dunarii, stancile se ridica in stanga. La un moment dat, un izvor este camuflat de o salcie, iar deasupra se afla o pestera.
Ne gandim ca este Pestera cu Musca, pe care o cautam, dar ne inselam cu cateva zeci de metri. "E sus pestera", ne arata cu mana un adolescent insotit de un copil. Mai sus inseamna o poteca ingusta, „tapetata" cu urzici si cu trandafiri salbatici.
Din loc in loc, cate o soparla deranjata de prezenta noastra se face nevazuta printre tufisuri. Pestera nu e deloc departe, iar sus apar doua grote. Prima, cu apa, duce spre capatul muntelui, undeva in intuneric.
Pentru cealalta intrare, trebuie sa escaladezi un zid, pentru ca cei care au folosit aceste locuri au ridicata o fortificatie, ca sa fie siguri ca vor razbi atunci cand vor fi fata in fata cu navalitorii. Inauntru, inscriptiile arata ca au trecut pe aici un alt soi de navalitori, mai moderni, inarmati cu unelte de scris, ca sa lase in urma lor o marturie a trecerii lor prin aceste locuri. Pestera mai este locuita si azi de lilieci.
Gaura Chindiei
O alta pestera in apropiere de Gaura cu Musca este Gaura Chindiei, unde au fost descoperite in urma cu cu mai multi ani picturi rupestre. Pestera a fost folosita atat in Epoca Bronzului, cat si in cea Medievala, astfel ca cei care au trecut pe aici au lasat in urma desene pe pereti, din ambele perioade.